Cu ani in urma am asistat la discutia dintre doi colegi. Unul isi punea mari sperante in vanzarea unei suite de e-learning pentru companii, in timp ce al doilea era sceptic. Scepticul ii explica optimistului, ca pretul produsului sau este ridicat, iar produsul este vazut in marea majoritate a companiilor ca un ”nice to have” in loc de un ”must have”. El argumenta ca astfel de cheltuieli sunt primele aruncate peste bord.
In plinca criza, vedem cum companiile care vand produse de lux sufera cel mai mult de pe urma crizei, iar companii care ofera sisteme critice pentru clientii lor, se descurca mai bine, pentru ca bugetele pentru ei sunt ultimele care sunt reduse.
Ce faci insa daca vinzi ceva care nu este mission critical? O cale este sa vezi daca ceea ce vinzi tu este intr-adevar mission critical pentru cineva. De exemplu, e-learningul in cauza poate sa nu fie mission critical pentru majoritatea companiilor, dar pentru un lant de hoteluri care are nevoie sa livreze training in mai multe tari, care asociaza trainingului traditional un cost mare si probleme de personal (nu multi traineri vor sa traiasca in avion, intre locatiile companiei), e-learningul poate fi solutia salvatoare.
Ce fel de probleme deosebit de grave, costisitoare, riscante si suparatoare rezolvi si cine le resimte astfel?
Daca numarul celor care respecta profilul de mai sus este suficient cat sa te sustina in aceste vremuri de criza, atunci tocmai ai descoperit biletul tau de trecere a crizei!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu