Cum transforma statul cetatenii in legume asistate social

Acum vreo doi ani ma plimbam pe bulevardul cu castani din Ploiesti. Bulevardul era inchis, pentru a permite cetatenilor sa se relaxeze intr-o zi de duminica. Sute de oameni se aflau in acelasi moment pe bulevard. Toate chioscurile erau insa inchise. Puteai sa mori de sete si nu aveai de unde sa cumperi un suc. Puteai sa mori de pofta si nu aveai cum sa cumperi o inghetata.

Ani de zile am vrut sa angajam o menajera sa ne ajute la curatenia casei. Aproape nimeni nu vrea a lucreze o jumatate de zi pe saptamana.

Cand locuiam in Costa Rica, eram vizitati de pensionari care se ofereau sa ne intretina gradina, iar gasirea unei menajere nu ar fi fost o problema. In numeroase tari pe care le-am vizitat un bulevard plin cu oameni insetati nu ar fi fost neglijat. S-ar fi gasit imediat cineva care sa ataseze un carucior cu lada frigorifica la o bicicleta si sa mai castige ceva bani.

De ce nu se intampla asta in Romania? Suntem puturosi nativi? As zice ca nu. In perioada interbelica erau numerosi meseriasi care lucrau cu ziua. La inceputul anilor '90 strazile erau pline de tarabe unde oamenii incercau sa-si porneasca o afacere.

Statul ne transforma in puturosi prin doua mecanisme:

1. Lupta impotriva economiei paralele (gri, cenusii, subterane etc.).
2. Asistenta sociala.

Economia paralela este blamata de toata lumea, de la partide si sindicate, la simplul cetatean. In imaginatia populara, taxarea acesteia ar rezolva problemele bugetului. Majoritatea cred ca in spatele acestei economii paralele se afla baroni ai alcoolului, banditi ai graului si contrabandisti mafioti de tigari.

In realitate, cea mai mare componenta a economiei paralele o reprezinta autoconsumul gospodariilor: cetatenii care mananca rosii cultivate in curte, gospodinele care gatesc painea in casa s.a.m.d. O alta componenta este aceea a micilor servicii la care apelam din cand in cand: un instalator, un zugrav, un pantofar etc.

Statul nu concepe sa cumperi ceva fara sa ti se dea bon fiscal iar el sa incaseze 24% din TVA, pentru ca apoi sa pretinda si impozit pe venitul meseriasului. Pentru asta a impus tot mai multe reguli care fac imposibila sau prea costisitoare angajarea pe termen scurt, sau furnizarea unor servicii ocazionale, de catre o persoana fizica.

Rezultatul este ca nu mai poti angaja pe termen scurt decat la negru si numai oameni dispusi sa riste incalcarea legii.

Asistenta sociala din Romania este tampenie electorala si o nedreptate impotriva oamenilor care muncesc si produc valoare adaugata in economie. Nivelul asistentei sociale, tipurile numeroase de beneficii sociale la care poti apela si lipsa de control in acordarea beneficiilor sociale a facut ca un numar mare de cetateni sa se multumeasca cu asistenta sociala, sa nu mai doreasca sa munceasca. Persoana pe care ar fi trebuit sa o angajez ca menajera, a hotarat ca este mai bine sa traiasca din venitul minim garantat, plus munca la negru, plus alocatii pentru copii etc.

Statul nu trebuie sa ofere mijloace de trai celui care nu vrea sa munceasca si nu trebuie sa-i puna piedica celui care vrea sau celui care vrea sa-l angajeze. Asistenta sociala si lupta pentru fiscalizarea oricarui venit ne-au transformat in ultimii 10 ani intr-o natiune de legume asistate social.