Se afișează postările cu eticheta viata. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta viata. Afișați toate postările

vineri, 17 august 2012

Guns, Germs and Steel de Jared Diamond

Cartea lui Jared Diamond, Guns, Germs and Steel are o poveste ciudata. Este o carte de istorie scrisa de un fiziolog, devenit autor de carti de popularizare a stiintei in mai multe domenii.

Este o abordare diferita a istoriei. Conform lui Diamond, istoria are un sens logic. Punctul ei de inceput este trecerea de la statutul de vanatori-culegatori la practicarea agriculturii si cresterea intensiva a animalelor domesticite.

Agricultura a aparut in mai multe locuri de pe glob, simultan sau la diferite intervale de timp. Populatiile care au trecut mai repede la agricultura au putut sa obtina un surplus de hrana, care a furnizat necesarul pentru cresterea populatiei si eliberarea unora dintre membrii comunitatii de sarcinile strict legate de producerea hranei. Asa au aparut bandele, triburile si apoi statele. Cei care au ajuns primii sa constituie formatiuni statale, au pornit cu un avantaj in cursa pentru dezvoltarea armelor, uneltelor si microbilor.

Majoritatea bolilor epidemice grave care au afectat omenirea, daca nu toate, au fost contractate de la animalele domesticite. Populatiile care au trecut mai repede la agricultura, au avut mai mult timp sa dezvolte rezistenta la noile boli, iar atunci cand au intalnit populatii neexpuse, bolile le-au decimat mai eficient decat armele, facand loc invingatorilor.

Istoria este astfel o confruntare in care cei care au obtinut un avantaj initial au avansat in dauna celor intarziati. Asa se explica colonizarea austronesiana a Oceanului Indian si Pacificului; colonizarea bantu a Africii in dauna pigmeilor si populatiei Khoisan, cucerirea Americii de catre europeni s.a.m.d.

Chiar si astazi, lupta pentru suprematie mondiala se da intre cei care vin din primele centre agricole (China, Europa) si tarile cucerite de urmasii acestora: SUA, Japonia, Brazilia.

Jared Diamond explica de ce regiunea cunoscuta initial ca Fertile Crescent, in Orientul Mijlociu, si-a pierdut avantajul si de ce China nu si-a pastrat suprematia. Pentru aceste teorii, cartea lui Jared Diamond a primit aprecierile lui Bill Gates si a fost adoptata de firma no. 1 de consultanta a lumii McKinsey. Multi marketeri au inteles ca studiul trecutului poate fi util pentru intelegerea viitorului.

Jared Diamond crede ca istoricii trebuie sa lupte pentru a fi recunoscuti ca oameni de stiinta. Pentru asta, ei trebuie sa incorporeze metode din alte stiinte ca biologie, chimie, biologie evolutiva, lingvistica, economie, etc, pentru ca teoriile lor sa fie bazate tot mai mult pe dovezi solide.

Pe langa faptul ca este o carte instructiva, Jared Diamond este un scriitor bun, asa incat cartea are ritm, se citeste cu placere, se lasa greu din mana.




- Posted using BlogPress from my iPad

luni, 30 iulie 2012

Nu lua decizii importante fara sa reflectezi!

Mergi la o intalnire de afaceri si interlocutorul iti ofera informatii noi, intr-un subiect foarte important pentru tine. Dupa ce iti "picteaza" o noua realitate, iti cere sa iei o decizie radicala, care va avea un impact major pentru tine si compania ta.

Seara esti invitat la o reuniune de catre un prieten. Se dovedeste a fi o prezentare a unei investitii noi, sau o vanzare a unei proprietati in regim time-sharing, sau achizitia unui produs scump. Din nou, ti se cere sa decizi pe loc, altfel oportunitatea va disparea.

Regula de aur in astfel de situatii este sa refuzi santajul timpului. Noi suntem influentabili si un scenariu atent pregatit ne poate influenta decisiv, asa incat decizia pe care o luam sa fie una mult prea emotionala si mult prea putin rationala.

In majoritatea cazurilor, deciziile cruciale pot astepta peste noapte. Interlocutorii onesti inteleg ca o decizie majora necesita consultarea cu partenerii / familia si o minima perioada de reflectie, asa ca ei iti vor acorda acest timp.

Escrocii, in schimb, vor incerca sa te determine sa iei decizia pe loc, in timp ce iti creeaza toate conditiile pentru a gresi.

Intr-o situatie in care detectezi o presiune artificial creata pentru a decide intr-un anume fel, singura alegere rationala este sa refuzi santajul, sa ceri timp de gandire si sa fii gata sa parasesti intalnirea daca acesta nu iti este acordat.


- Posted using BlogPress from my iPad

miercuri, 11 iulie 2012

Despre dusmani

Exista competitori si exista dusmani.

Competitorul vrea sa te intreaca in competitie. Dusmanul vrea sa te distruga.

Competitorul vrea sa castige. Dusmanului nu-i pasa daca pierde, atat timp cat pierzi si tu. Uneori, dusmanului nu-i pasa daca moare, atat timp cat mori si tu.

Dusmanii se obtin prin frustrare. Uneori e suficient sa existi pentru a gasi dusmani, dar de cele mai multe ori ne facem dusmani atunci cand suntem aroganti, cand demonstram lipsa de sensibilitate fata de ceilalti, atunci cand jucam murdar.
In majoritatea cazurilor, victoriile obtinute cu eleganta si o atitudine de invingator moderata, politicoasa fata de invinsi, ne vor ajuta ca invinsii de azi sa nu se transforme in dusmanii de maine.

Succesul excesiv (un competitor care pierde mereu in fata ta), comentariile presiflatoare si incalcarea regulilor competitiei iti aduc dusmani.

Dusmanii sunt nesanatosi pentru afaceri si pentru viata, pentru ca iti creeaza pierderi, te vulnerabilizeaza in fata altor competitori si iti irosesc energia.

Atunci cand ai de-a face cu un dusman, ai cateva variante:

  1. Evita-l, daca este mai puternic decat tine, sau daca victoria impotriva lui aduce beneficii mai mici decat costurile. Atentie, nu evita lupta daca exista posibilitatea ca in viitor sa te confruntu cu acelasi dusman, dar in conditii mai favorabile tie.
  2. Pacifica-l, daca poti sa-ti negociezi pacea cu el. De cele mai multe ori aceasta optiune este iluzorie. Dusmanii sunt in general orbiti de ura si este aproape imposibil sa faci pace cu ei. In anumite situatii insa functioneaza: cand poti sa pansezi orgoliul ranit, sau cand poti face o chemare la ratiune.
  3. Lupta. Atunci cand lupti cu un dusman, lupti pentru supravietuire, caci scopul lui este sa te scoata din joc. Daca lupti, lupti ca sa-l anihilezi pana la punctul in care devine prea slab ca sa te mai provoace in viitor.
Odata castigata batalia, ai doua optiuni:
  1. Sa-l distrugi. Este cea mai sigura optiune si transmite mesajul potrivit amatorilor de lupte cu tine. Scopul principal al anihilarii dusmanului este eliminarea amenintarilor viitoare.
  2. Sa-l ierti. Asa cum Alexandru Cel Mare isi ierta inamicii invinsi si le permitea sa-si pastreze regatul sub suzeranitatea lui, tot asa poti incerca sa-ti transformi dusmanul in aliatul viitor. Optiunea este insa extrem de periculoasa, pentru ca un dusman care nu a fost pacificat, va continnua sa te urasca, ceea ce creeaza pericolul sa fii tradat in viitor. In plus, nu poti ierta toti dusmanii, caci altfel vei parea slab.
Sfaturile de mai sus se aplica in afaceri, politica si in viata.

vineri, 6 iulie 2012

Iti multumesc, Sever Voinescu!

Draga Sever,
Iti scriu astazi in calitate de alegator in colegiul tau electoral.

Ieri am facut o analiza a voturilor pe care le-am dat din 1990 si pana azi. In urma acestei analize te-am declarat "cel mai bun reprezentant" pe care l-am avut pana acum.

M-am decis sa iti multumesc public pentru urmatoarele motive:

  1. Ai ramas in partidul pe care il reprezentai si in 2008.
  2. Ai ramas fidel ideilor de democratie si justitie cu care ai pornit la drum in cariera politica.
  3. Ti-ai sustinut convingerile democratice si in interiorul propriului partid, impotriva colegilor care si-au simtit portofelul mai aproape de constiinta decat Constitutia Romaniei si mandatul alegatorilor lor.
  4. Nu te-ai lasat corupt si nu te-ai imbogatit din functia publica pe care ti-am incredintat-o.
  5. Nu ai fugit din fata responsabilitatii de a apara democratia si statul de drept nici acum, cand Romania trece printr-o  lovitura de stat.
  6. Te-ai inconjurat de oameni onorabili ca Monica Macovei, Theodor Paleologu, Cristian Preda si nu de lichele politice.
Pentru toate acestea, draga prietene, te voi vota si daca voi ramane singurul tau sustinator. Sunt sigur insa ca sunt multi cei care gandesc ca mine. Nu stiu daca asta e suficient ca sa te trimitem din nou sa ne reprezinti in Parlament, dar cred ca este suficient ca sa te poti privi in ochi si sa poti pasi cu capul sus indiferent de ce ne asteapta in viitor.

miercuri, 13 iunie 2012

Timpul, resursa cea mai putin apreciata




Cere cuiva sa investesca 10.000€ intr-o oportunitate si vei vedea ca va trata cu seriozitate propunerea ta. Va fi cu atat mai serios cu cat suma respectiva este importanta pentru el.

Cere cuiva sa te insoteasca intr-o oportunitate de afaceri netestata si neverificata si vei obtine un raspuns favorabil mai repede, mai ales daca investitia in bani e mica, chiar daca investitia in timp e semnificativa.

Pretuim mai mult banii decat timpul, desi putem face mai multi bani, dar nu putem niciodata face mai mult timp. Fiecare secunda care trece ne apropie de sfarsitul existentei noastre. Timpul este cea mai pretioasa resursa a noastra, pentru ca e neregenerabil.

Romanii sunt mai ocupati si mai surmenati decat vesteuropenii tocmai pentru ca trateaza cu superficialitate aceasta resursa unica. Mare parte din timpul de lucru il irosim in proiecte care au foarte mici sanse de reusita. Proiectele fantasmagorice sau activitatile stupide ne consuma pana la 50% din timpul de lucru. Activitatile stupide includ: sedinte lungi; rapoarte pe care nu le citeste nimeni; barfe; intalniri cu oameni cu care nu vrem sa facem afaceri; socializare pe site-uri de la care nu obtinem leaduri sau cunostinte; participari la conferinte sterile; birocratie excesiva etc.

Daca am elimina toate aceste activitati, am avea timp sa ne ocupam cu adevarat de proiectele cu sanse, iar calitatea prestatiei noastre in acestea ar creste spectaculos. Am avea timp sa gandim strategic, sa motivam subordonatii, sa stabilim relatii mai bune cu colaboratorii, sa plecam la ore normale acasa, sa dedicam mai mult timp familiei, invatarii, sanatatii, relaxarii etc.

Am trai mai bine, mai fericiti, mai sanatosi, probabil mai mult. Am zis probabil mai mult? Inseamna ca poti "crea" timp simultan cu imbunatatirea calitatii vietii.

Arunca peste bord toate activitatile stupide incepand de azi! Fa o lista cu toate activitatile care iti consuma aiurea timpul si incepe eliminarea lor. Odata ce ai eliminat una, tai-o de pe lista si treci la urmatoarele! Redu tot ce nu poti taia la minimum! Agata-ti lista intr-un loc vizibil si analizeaz-o periodic: obiceiurile proaste au tendinta sa revina!

Verifica-ti proiectele: care au sanse mari de realizare? Care depind de tine si care depind de altii sau soarta! Concentreaza-te asupra celor cu sanse si abandoneaza toate proiectele care tin de speranta, nu de ratiune! Fa-ti un obicei din a face curatenie periodin in lista de proiecte!

De acum, cand vii la serviciu trage tare, lucreaza cu cap si nu pierde timpul! La terminarea programului vei putea iesi pe usa fara sa faci ore suplimentare, dar cu constiinta curata ca ai facut o treaba buna! Mergi acasa si traieste ca si cand ai fi muritor, nu ca si cand vesnicia te-ar astepta sa o lalai cu telecomanda in mana uitandu-te la show-uri pentru "nobraineri"!

Happy living!


- Posted using BlogPress from my iPad

Location:Betriebsstraße,Schwechat,Austria

marți, 24 aprilie 2012

Oameni foarte destepti, dar inutili

Domnul D are alura unui intelectual. Cand vorbeste are un aer distins. Chiar cand povesteste ce a mancat la micul dejun ai impresia ca tine o prelegere in fata Academiei Romane.
Adevarul este ca e un om foarte cultivat. Nu poti sa nu fii impresionat de aria vasta a cunostintelor lui: fizica, literatura, medicina si multe altele.

Cand il intrebi cu ce se ocupa, raspunsul nu este niciodata simplu. El nu este cercetator la ICI, sau system architect la UTI, caci ar fi trivial. Undeva se simte o nemultumire cu privire la statutul lui social si profesional, ceea ce e de inteles avand in vedere anvergura lui intelectuala.

In general are o perspectiva destul de detasata, ca de analist. Daca discuti insa despre elite, se anima instantaneu. Lumea noastra e nedreapta - nu se recunosc meritele elitelor pentru ca suntem condusi de mediocri. Daca ar conduce elitele, daca ne-am recunoaste valorile, altfel ar sta lucrurile ...

Este evident ca el face parte dintre aceste elite subapreciate, ca inclusiv la locul sau de munca nu este pe deplin inteles, ca lupta cu o conspiratie a mediocrilor.

Incearca insa sa intreprinzi ceva cu dl. D: vei constata ca e numai gura de el; ca incearca sa pastreze meditatia pentru el si paseaza actiunea catre tine; ca atunci cand, in sfarsit, face ceva, e incomplet, insuficient si de proasta calitate.

Intrigat te uiti in trecutul eminentului domn D si nu gasesti nimic notabil, nicio realizare. E numai gura de el. E un inutil pretios, arogant si frustrat. Oare cum de nu ai fost capabil sa vezi asta dincolo de perdeaua de vorbe cu care se invaluie dl. D?

Cand evaluezi oamenii pentru angajare sau pentru parteneriat nu trebuie sa te lasi influentat de diplome, autoevaluari emfatice, spectacole de eruditie etc. Trebuie sa te uiti la fapte, trebuie sa testezi motivatia, experienta demonstrabila, comportamentul in situatii similare din trecut.

duminică, 8 aprilie 2012

Teoria Conspiratiei e falsa




Evreii conduc lumea! Marea finanta mondiala conduce lumea! Grupul Bilderberg manipuleaza destinele lumii! Masonii conduc toate tarile si organizatiile internationale!
Ai citit Protocoalele Inteleptilor Sionului? Dar Codul lui Da Vinci?

S-au scris multe mii de pagini in favoarea uneia sau alteia dintre teoriile conspiratiei. Mai recent, adeptii miscarii "Occupy Wall Street" au sugerat ca marea finanta conduce lumea. Exista teorii ale conspiratiei care afirma ca americanii nu au pasit pe Luna, ca atentatele de la Wall Trade Center au fost orchestrate de CIA etc.

Noi suntem fiinte sociale si am evoluat in grupuri mici, unde coalitiile si aliantele personale erau importante pentru determinarea statusului social al fiecaruia. Asta a determinat dezvoltarea unui detector de conspiratii in mintea noastra. Suntem inclinati spre a vedea conspiratii la tot pasul.

Sunt convins ca exista grupuri care "uneltesc" pentru a lua puterea, pentru a obtine o felie mai mare din valoarea economica generata in societate, dar niciunul nu domina. Sunt multe grupuri si multi indivizi care lupta pentru dominatie in lumea noastra, dar influentele lor se anuleaza, se distorsioneaza reciproc. Puterea fiecaruia e tinuta in balanta de ceilalti.

Asa trebuie sa vezi lumea pentru a o intelege: ca pe o lupta a ideilor, intereselor, aliantelor. Cat timp nimeni nu reuseste sa domine si sa-i inlature pe ceilalti, suntem in siguranta!
- Posted using BlogPress from my iPad

Location:Strada Azuga,Ploiesti,Romania

sâmbătă, 31 martie 2012

Arta conversatiei, sau cum sa devii placut in orice situatie



Atunci cand ciclul de vanzare este foarte scurt (gen retail), cand valoarea serviciilor sau bunurilor cumparate este mica si nu este necesara o relatie de durata intre vanzator si cumparator, relatia, chimia dintre cei doi nu este importanta.

In celelalte cazuri insa, vanzatorul trebuie sa stabileasca o relatie cu clientul. Uneori nu exista nicio chimie intre tine si decidentul / influentatorii de la client. Si totusi, daca vrei sa vinzi, stii ca trebuie sa creezi aceasta chimie. Cum o faci?

Regula no. 1: Sinceritatea
E o idee proasta sa fii prefacut, lingusitor - clientul va sesiza de obicei falistatea ta si iti vei face un deserviciu. Nu se poate ca omul din fata ta sa nu aiba nimic de admirat: cunostinte in domeniul lui profesional superioare tie; un hobby despre care tu nu stii nimic; experienta unei calatorii pe care tu nu ai facut-o; cunostinte despre masini, ceasuri, telefoane, iahturi, timbre etc.

Ideea este sa- directionezi discutia spre aceste subiecte, care lui ii plac si in care este expert. Daca ii faci complimente, ele trebuie sa fie adevarate - va simti autenticitatea lor.

Regula no. 2: Centreaza discutia pe el, nu pe tine
Oamenii sunt egocentrici: nu iubesc pe nimeni mai mult decat pe ei insisi. Oamenii adora sa vorbeasca despre ei, asa ca nu ii plictisiti incercand sa le vorbiti despre voi. In schimb, lasati-ii sa va vorbeasca despre subiectul lor preferat: ei insisi. Va vor fi recunoscatori pentru asta si veti aparea in fata lor ca mai inteligenti, mai simpatici, mai competenti decat cei care i-au obligat sa ii asculte vorbind despre alte persoane.

Regula no. 3: Ascultata activ si pune intrebari
Conversatia trebuie sa fie centrata pe el, nu pe voi. Trebuie sa-l lasati sa vorbeasca cel putin 75% din timp. Cand deschideti gura, nu o faceti pentru a povesti ceva, chiar daca povestea vi se pare ca sustine pozitia interlocutorului. In schimb, puneti intrebari, dovedind ca ascultati activ ceea ce vi se prezinta, cereti lamuriri si informatii suplimentare.

Regula no. 4: Cere sfaturi de la un profesionist
Cum deja discutati despre un subiect in care el este expertul, nu ezitati sa-i cereti sfatul in domeniul respectiv. Asta ii va demonstra ca sunteti sinceri in admiratia fata de el si ii va da ocazia sa se simta bun, inteligent si generos oferindu-va ajutorul sau. Oamenii adora aceasta pozitie fata de interlocutor. Nu va temeti ca va veti indatora: el va va fi recunoscator pentru ca i-ati dat ocazia sa joace rolul de salvator generos!

Daca executati corect secventa de mai sus, veti transforma orice bucata de gheata in cel mai placut interlocutor, intr-un om dornic sa va intalneasca, dornic sa va raspunda la telefon, un om care va da intotdeauna referinte excelente despre voi si care se va bucura sa va ajute.

duminică, 11 martie 2012

Experimentul lui Asch: puterea conformismului social

Am fost pacaliti sa credem ca omul este expresia suprema a vietii pe Pamant, ca este desupra animalelor, creat ca o imagine a perfectiunii divine. Ma rog, cand eram mic credeam in Mos Craciun, dar am mai crescut de atunci.

Departe de a fi perfecti, caram in ADN-ul nostru instructiuni ancestrale, capatate in milioane de ani de evolutie condusi de darwinismul concretizat in metaforicul "The Blind Watchmaker" al lui Richard Dawkins.

Unele dintre aceste instructiuni ies la iveala dand nastere unor erori monumentale de judecata. Experimentul lui Asch este arata predispozitia noastra pentru a ne conforma grupului, ceea ce nu ar trebui sa fie o surpriza pentru niste primate care au evoluat ca animale sociale in grupuri de 40-150 de indivizi.

In varianta initiala, descrisa in filmuletul de mai jos, experimentul lui Solomon Asch arata cat de puternica este presiunea grupului asupra individului. Repetat de mai multe ori, experimentul lui Asch arata ca majoritatea subiectilor renunta sa-si mai sustina opiniile si se alatura variantei sustinute de majoritate, chiar daca aceasta este gresita.
Aceasta predispozitie catre conformitate are implicatii uriase in marketing, management, justitie, viata sociala, pe care le voi analiza in zilele viitoare. Pana atunci obisnuiti-va cu acest bug din capul nostru!

luni, 13 februarie 2012

Maimuta goalasi aroganta

Acum un an am avut din nou caderi masive de zapada, urmate de inundatii.

Scriam atunci postarea Stupid, arrogant, white monkey, in care aratam ca eroarea principala pe care o facem este sa credem ca stapanim natura. Vad ca un an mai tarziu nu s-a schimbat nimic, dar absolut nimic in conceptia noastra. Credem in continuare ca putem infrange natura, iar atunci cand nu reusim, este pentru ca nu ne-am organizat corespunzator, nu pentru ca nu avem cum sa stapanim fortele universului.

Va invit sa recititi (click pe nume) postarea mea de acum un an, pentru ca ar fi putut fi scrisa azi, fara probleme!

vineri, 10 februarie 2012

Violenta e in mine, in tine, in noi toti!

In 2009 scriam despre experimentul lui Stanley Milgram din 1961 cu privire la efectul autoritatii asupra comportamentului oamenilor. Experimentul lui Milgram mi-a revelat motivul pentru care populatia din tarile ocupate de nazisti a participat la masacrarea evreilor si de ce multi romani au aprobat pogromul de la Iasi.

Gsiti postarea din 2009 aici: "De ce nu avem nevoie de reconciliere" . Gasiti aici si o descriere a experimentului lui Milgram.

Intre timp am gasit un film din 2009, realizat de BBC si prezentat de Michael Portillo, care reface experimentul initial al lui Stanley Milgram pe 12 subiecti. In esenta, subiectii sunt istruiti de un "profesor" sa aplice socuri electrice unor voluntari care trebuie sa raspunda unor intrebari simple. De fiecare data cand voluntarul greseste, subiectul trebuie sa-i aplice un soc electric mai mare decat precedentul.

Subiectii sunt convinsi ca voluntarii sunt electrocutati, ceea ce nu e adevarat, iar scopul declarat al experimentului este testarea memoriei in conditii de stres. Dintre cei 12 voluntari, 9 au mers pana la capat, pana la nivelul letal de 450V. Subiectii sunt oameni normali, ca mine si ca tine. De ce au aplicat socuri electrice mortale unui alt om? Pentru ca in momentul luarii deciziei au considerat ca responsabilitatea deciziei apartine autoritatii reprezentate de profesor. Interiviurile post-experiment confirma aceasta explicatie.

Pentru majoritatea oamenilor, autoritatea guvernului, managerului, profesorului, superiorului de orice fel dilueaza responsabilitatea. Oamenii sunt antrenati sa se supuna autoritatii, sa-si suspende judecata, sa se conformeze, chiar si atunci cand actiunile pe care trebuie sa le faca vin in contradictie cu valorile si principiile lor. E o presiune la care majoritatea oamenilor nu fac fata.

Ai putea crede ca atunci cand merg acasa si au timp sa se gandeasca la ceea ce au facut, majoritatea isi inteleg greseala. In realitate, atunci cand merg acasa isi gasesc justificari de tipul: "e adevarat ca nazistii ii omoara pe evrei, dar probabil ca si ei au facut destule ca sa merite asta!".

Daca vrem ca oamenii sa se comporte moral, nu trebuie sa-i punem in asemenea situatii. Un guvern criminal isi transforma cetatenii in criminali. Un sef de puscarie criminal ii transforma pe paznici in criminali, care la randul lor ii transforma pe cetateni in criminali.

Un manager corupt, hot, care impune un sistem bazat pe santaj, coruptie si abuz in organizatia lui va reusi sa transforme oameni decenti in corupti, hoti si nemernici.

Ei, hai ca aici ai mers prea departe Mariane!

Serios? Daca poti sa faci oameni decenti, normali, sa aplice socuri electrice letale unor necunoscuti, crezi ca nu-i poti face sa-i santajeze din pozitia vamesului, a politistului, a asistentei medicale, a functionarului public etc?

The environment shapes the beast! Let's make a better environment!

Va recomand sa urmariti cele trei filmulete referitoare la refacerea experimentului lui Stanley Milgram:

joi, 26 ianuarie 2012

Cum sa supravietuiesti sfarsitului lumii, asa cum o stim, de James Wesley Rawles

Daca vreti sa va amuzati si, poate sa va salvati viata, puteti cumpara cartea lui James Wesley Rawles, "How to Survive The End of The World As We Know It".

Lumea in care traim este una confortabila: nu sunt amenintari mari la adresa vietii si integritatii noastre, vanatul nostru nu ne poate impunge, musca, sau lovi, razboaiele se poarta la mare distanta de oameni platiti din taxe, tot ce ai nevoie gasesti in supermagazin, iar vecinii nu incearca sa-ti jefuiasca casa, gunoiul se colecteaza saptamanal, electricitatea vine pe cablu, apa curge la chiuveta etc.

Acum, imagineaza-ti ca intr-o zi cade un asteroid si distruge jumatate din populatia Europei, sau ca schimbari climatice neasteptate transforma in haos tara, prin furtuni, ninsori abundente, secete prelungite, slabind legea si autoritatea guvernului, sau criza economica se prelungeste si 60% din populatie ramane fara serviciu, fortele politienesti se reduc la 10%, regiuni intregi incearca sa se separe, sau un razboi nuclear anihileaza guvernele centrale etc.

Sunt nenumarate scenarii in care realitatea de azi se poate schimba intr-un haos de tipul celui instaurat de uraganul Katrina. S-a intamplat in trecut, se poate intampla din nou, de fapt se va intampla din nou, numai ca nu stim unde si cand.

Ce faci intr-o astfel de situatie? Cum asiguri siguranta familiei, cum le asiguri hrana, cum supravietuiti?

Ei bine, despre asta e vorba in cartea lui James Wesley Rawles. Daca e sa o iei in serios insa, trebuie sa te muti la casa, intr-o zona potrivita, trebuie sa inveti agricultura, sa tragi cu arma, trebuie sa stochezi alimente, combustibil, sa-ti schimbi masina, sa inveti sa repari, sa construiesti si o gramada de alte lucruri. Dupa ce am terminat de citit cartea am ajuns la concluzia ca in cazul in care se intampla, nu prea am sanse de supravietuire, cu cele doua maini stangi pe care le am si cu abilitatile mele manuale de baiat de oras.

marți, 10 ianuarie 2012

Nu ne vindem ambulanta! O istorie despre un fost reformator

Acum cateva zile am primit invitatia de a semna o petitie mincinoasa prin care sa protestez impotriva desfiintarii SMURD prin proiectul noii legi a sanatatii.

Intr-un moment de rationalitate, am decis sa nu semnez o petitie impotriva unei legi pe care nu am citit-o. Cand am citit legea, am inteles ca petitia este mincinoasa si am scris un articol pe blog, ca sa-i indemn si pe altii sa nu semneze.

Uite-asa m-am trezit prins in razboiul dintre dr. Raed Arafat, secretar de stat in Ministerul Sanatatii, presedinte al Consiliului Director al Fundatiei pentru SMURD si partizanii externalizarii serviciilor de ambulanta catre sectorul privat. Din tabara Arafat, a celor care cred ca statul trebuie sa detina un monopol asupra interventiei medicale in caz de urgenta, fac parte majoritatea mijloacelor media si multi dintre parlamentarii opozitiei (nu i-am auzit pe liderii USL sa ia o pozitie oficiala).
Din tabara pro-noua lege, fac parte Presedintele Basescu, coalitia de guvernamant si ministrul sanatatii, ca si companiile private de ambulanta grupate intr-o asociatie.

Prins la mijloc, in mod involuntar, as putea sa fug (nu e problema mea), sau sa iau partea uneia dintre tabere. Am decis pentru ultima varianta - e mai amuzanta si mai responsabila cetatenesc in acelasi timp, iar combinatia amuzant+responsabil e prea rara pentru a spune pas!

Pentru simplitate, vom defini pe scurt pozitia celor doua tabere:

  1. Tabara pro-lege doreste instituirea unui serviciu mixt, in care sectorul privat si autoritatile locale (care au preluat numeroase spitale) sa poata deveni actori in sistemul interventiilor de urgenta. Autoritatile locale vor putea institui servicii de interventie, iar companiile private de ambulanta vor putea fi contractate de CNAS si autoritatile locale pentru interventii.
  2. Tabara Arafat sustine ca sectorul interventiilor de urgenta trebuie sa ramana un monopol de stat, privatilor urmand sa li se interzica oferirea de asistenta medicala de urgenta, fiind limitati la asigurarea transportului bolnavilor, asa cum se intampla si astazi.
Este o disputa stat maximal-stat minimal, stanga-dreapta tipica.

Dr. Arafat sustine ca, desi noua lege nu prevede desfiintarea SMURD (ba dimpotriva, as zice), bugetul se va  imparti intre privati si serviciul de ambulanta si SMURD, rezultand intr-o diminuare a sumelor disponibile pentru cele doua servicii de stat. Presedintele Basescu replica faptul ca cele doua servicii au buget asigurat de stat si ca asistenta medicala de urgenta va fi disponibila gratuit tuturor cetatenilor, fie ei asigurati sau nu.

Serviciul de Ambulanta e in subordinea Ministerului Sanatatii, SMURD in subordina Ministerului Administratiei si Internelor. Primul este destinat in principal bolnavilor, cel de al doilea accidentatilor. Primul e un serviciu de medicina, al doilea de interventie rapida si descarcerare. Oricum ar fi, cele doua servicii nu sunt suficiente. Nu ajung ambulantele nici in Bucuresti. E nevoie de mai multe. E nevoie de ambulante mai dotate. E nevoie de mai multe ambulante cu doctori. De ce sa nu le contracteze statul, care nu are destule, de la privati?

De ce sa nu cumpere statul mai putine ambulante daca poate cumpara interventia medicala mai ieftin de la privati? Ce-i pasa pacientului care este asistat gratuit, daca paramedicul care l-a consultat ia salariul de la Ministerul Sanatatii sau de la Floarea SRL, in conditiile in care Floarea SRL e omologata?

Obiectivul e sa tinem un serviciu numeros la MAI si la MS, sau sa ajunga la pacient / accidentat o ambulanta cat mai repede, dotata cu tot ce-i trebuie si insotita de personal calificat?

Daca statul poate face mai bine decat privatul aceasta activitate, de ce nu ar face mai bine orice activitate? De ce sunt spitalele private mai bune ca cele de stat? De ce gem de pacienti policlinicile cu plata si cabinetele particulare de practica medicala cand medicii de familie si spitalele de stat sunt gratuite? De ce e visul oricarei viitoare mame sa nasca intr-un spital privat? De ce nu a functionat comunismul, daca statul e mai eficient decat privatul?

Se va aduce argumentul coruptiei. Daca sectorul de situatii de urgenta prin CNAS si, poate, prin Inspectoratele de Situatii de Urgenta, vor subcontracta la companii private, oare nu va aparea coruptia? Oare nu ne vom confrunta cu licitatii aranjate?

Probabil ca da, numai ca situatia e mai buna decat situatia de azi:
  • Daca nu contractezi interventii de la companii de ambulanta, contractezi achizitia de ambulante, combustibil, medicamente, instrumente medicale etc., adica ai chiar mai multe licitatii si achizitii de verificat sub aspectul legalitatii.
  • La compania privata conduce antreprenorul, care are acest drept sub virtutea riscului pe care si-l asuma, sau directorul numit pe criterii de eficienta. La institutiile publice sunt intotdeauna numiti cei care sunt apropiati partidelor la putere la nivel national sau local.
  • Licitatiile per interventie, sau time & material sunt mai transparente decat alocarea unui buget anual indiferent de volumul de activitate.
  • Sectorul privat tinde sa creasca calitatea si sa scada preturile daca exista concurenta veritabila, in timp ce statul tinde sa lucreze tot mai scump si mai prost in fiecare an, indiferent de volumul de munca.
Dr. Arafat are merite larg recunoscute in pioneratul organizarii SMURD ca serviciu de interventie rapida si descarcerare. A fost, la vremea sa, un reformator. Acum pare sa fi fost depasit de vremuri. Asta e! Poate e timpul sa se retraga de la minsiter si sa continue sa-si sustina ideile in cadrul Fundatiei pentru SMURD.

sâmbătă, 17 decembrie 2011

God is not Great, but Hitch was!

Cristhopher Hitchens a murit! Ieri am fost trist din cauza asta.

De ce l-am iubit pe marxistul asta, eu un om de dreapta?

Hitch, cum il alintau prietenii a fost un om de o inteligenta patrunzatoare, un spirit viu. Hitch nu a trecut pur si simplu prin viata, lasand o urma efemera ca majoritatea dintre noi. Hitch nu a facut valuri ca o barca, ci a rasturnat brazda ca un tractor greu, cu sute de cai putere sub capota.

Hitch nu putea fi prostit cu tampeniile care mergeau chiar la cei mai sceptici dintre noi. Pe el nu l-a prostit legenda cusuta cu ata alba a Maicii Tereza, nici viata fabricata de altii a Printesei Diana, nici alura de om de stat a lui Henry Kissinger, nici casnicia cu alura de mezalianta a Clintonilor s.a.m.d. Am admirat mereu aceasta capacitate de a vedea dincolo de propaganda, lipsa lui de apetit pentru argumentele fabricate si povestile inventate pentru marele public.

Pentru Hitch nu exista inamic prea puternic, tema delicata, subiect nerecomandat, nu existau tabu-uri, nu existau majoritati, nu exista nimic care sa-l impiedice sa-si spuna parerea fara nuantare, fara menajamente, de o brutalitate pe care numai adevarul o are atunci cand se doreste mai tare sa nu fie rostit.
Hitch a spus ca daca Dumnezeu i-ar fi cerut sa-si sacrifice copilul, precum lui Avraam, i-ar fi raspuns: NO! FUCK YOU! Asa era Hitch!

Hitch a fost un orator incredibil. Discursurile lui erau o incantare intelectuala. Erai mai destept dupa ce vorbea Hitchens.

Cred ca a fost cel mai mare "debater" al vremurilor noastre. Nu am vazut nicio dezbatere in contradictoriu in care oponentul sa nu fi fost facut praf de argumentele lui Hitchens. Nimeni nu se putea pregati pentru o dezbatere cu el, pentru ca nu era predictibil. Degeaba stiai parerile lui anterioare, nu puteai sa-ti formulezi o strategie de atac sau de aparare, pentru ca Hitch era impredictibil. Oricum reactionai, dezbaterea se finaliza dupa ce iti aplica cateva Hitchslaps, termen inventat pentru a desemna replicile lui cu iz de knock out intelectual.

Mai presus de toate insa, l-am iubit pe Hitchens pentru ca a fost un mare umanist. Critica lui impotriva religiei, pozitiile politice, toate izvorau din convingerile lui profund umaniste. Pentru Hitch, oamenii nu exista pe pamant pentru a venera un zeu sau altul. Pentru el, oamenii sunt pe pamant pentru ca sa traiasca, sa iubeasca si sa lase ceva in urma. Cristopher Hitchens a trait, a iubit si a lasat in urma trei copii, o mostenire intelectuala si multi, foarte multi prieteni si discipoli.

Cristopher Hitchens 1949-2011, Life Well Spent!

Gasiti aici lista cartilor lui: Cristopher Hitchens Amazon Page

sâmbătă, 10 decembrie 2011

De ce este atat de greu sa vinzi sanatate?


Acum doi ani am inceput un program de slabire cu Herbalife. Am slabit 33kg din februarie 2010 in noiembrie 2010. Viata mea s-a schimbat in bine: ma simt mai bine, merg la sala de 2-3 ori in fiecare saptamana, mananc mai sanatos si ma bucur mai mult de viata.

Cura Herbalife m-a adus aproape de barbatii si femeile care se trezesc in fiecare dimineata pentru a vinde sanatate. Multi dintre ei sunt, la fel ca mine, beneficiari ai produselor companiei. Pot vorbi cu convingere despre eficienta sistemului si au exemple graitoare pentru a demonstra eficienta Herbalife.

Compania are un succes colosal la nivel mondial si in Romania. Cu toate acestea, vanzarea este dificila, pentru urmatoarele motive:

  1. Oamenii cu probleme de nutritie, obezi, stiu ca starea lor reprezinta un risc major pentru sanatate si ca pot face oricand un atac de cord, diabet, atac cerebral etc. Ei nu doresc sa li se aminteasca acest lucru, nu doresc sa discute despre aceste probleme, minimizeaza riscurile sau refuza sa se gandeasca la ele, prin urmare sunt dificil de abordat de catre consultantii Herbalife.
  2. Pentru ca nu doresc sa confrunte realitatea infricosatoare, obezii mint cu privire la obiceiurile lor alimentare, cu privire la starea lor de sanatate sau la intelegerea riscurilor la care se opun.
  3. Multe dintre problemele asociate cu obezitatea sunt jenante si oamenii le ascund. Mai mult, multi prefera sa incerce sa-si rezolve problema de unii singuri, pentru a nu expune in fata unui strain aspecte delicate din viata lor.
  4. Oamenii stiu ca lupta cu kilogramele in plus va fi grea, neplacuta, incomoda, lunga si pentru asta amana momentul in care vor trebui, eventual, sa poarte aceasta lupta!
  5. Obezii tind sa minimizeze problema lor, pana cand nu mai poate fi ascunsa. Ei tind sa spuna ca sunt voinici, in loc sa admita ca sunt pur si simplu grasi. Inceperea unei cure ar echivala cu recunoasterea starii lor de fapt, ceea ce ei incearca sa evite.
  6. Ideile gresite despre obezitate ii descriu pe obezi ca fiind lacomi, lipsiti de vointa, neglijenti cu propria persoana. Unii dintre obezi ajung sa creada ca e vina lor pentru situatia in care se afla si se retrag si mai mult intr-o carapace din care nu vor sa iasa pentru a discuta sincer cu consultantul. Adevarul este ca obezitatea nu tine in primul rand de vointa, ci este un dezechilibru hormonal, determinat adesea de alimentatia nepotrivita.
  7. Multi dintre obezi nu au incredere in eficienta dietelor si medicamentelor. Majoritatea au incercat diverse cure si medicamente in trecut, au esuat si sunt descurajati, sceptici.
Metodologia Herbalife dar si a altor companii similare recunoaste aceste probleme si consultantii sunt antrenati sa le faca fata, ceea ce explica succesul lor, dar nu toate cazurile pot fi rezolvate.

Cazul vanzarii wellness, este unul extrem, datorita implicatiilor psihologice, gravitatii problemei si presiunii sociale. El este insa util pentru orice profesionist in vanzari, pentru ca arunca o lumina in procesul de decizie prin care trec clientii atunci cand trebuie sa ia decizii foarte importante.

joi, 1 decembrie 2011

10 mituri despre Romania

In primul rand, vreau sa urez tuturor cititorilor romani de Ziua Nationala: La Multi Ani!

Cred ca suntem inconjurati de tot felul de stereotipii, care ne impiedica sa ne bucuram de aceasta zi si sa ne asumam cu adevarat nationalitatea noastra. Am sa incerc sa combat cateva dintre cele mai cunoscute.

  1. Tara se duce de rapa. Nu este adevarat. Romania trece prin cea mai buna perioada din istoria sa, sub aspectul prosperitatii economice, libertatilor civile si al sigurantei nationale. Sunt probleme, dar balanta nu a fost nicicand atat de pozitiva.
  2. Romanii sunt o natiune inferioara altora, cum ar fi nemtii, de exemplu. Asta e o prostie. Nu exista oameni superiori si inferiori. Progresul depinde de ceea ce facem si de context, nu de mostenirea genetica. Ba mostenirea culturala bate oricand mostenirea genetica.
  3. Politicienii nostri sunt mai prosti decat ai altora. N-as zice. Daca vreti mostre de decizii gresite, uitati-va la modul in care au gestionat politicienii sarbi prabusirea federatiei iugoslave, la decizia invadarii Irakului, la Berlusconi, la Sarkozy etc.
  4. Am avut ghinion in istorie. Oarecum, daca ne comparam cu elvetienii, dar daca ne comparam cu afganii, curzii, georgienii, evreii sau popoare deja disparute, o sa vedem ca suntem printre cei care au avut destul noroc cat sa supravietuiasca.
  5. Romanii sunt un popor credincios. Serios? Cred ca nu sunt mai mult de 250 mii de oameni in biserici duminica dimineata.
  6. Ne manelizam, adica devenim tot mai putin civilizati. Nu este adevarat, in ciuda unor manifestari ale prostului gust tipatoare, romanii adopta modul de viata occidental, adica se spala mai des, mananca mai sanatos, calatoresc mai des, devin mai toleranti, vorbesc mai multe limbi straine etc.
  7. Inainte eram mai culti. Niciodata in istorie nu s-au vandut atatea carti. In plus, multi citesc carti electronice, cumpara carti din strainatate, asculta audiobooks si podcasts etc.
  8. Romania nu mai produce nimic. Manufactura scade ca pondere in PIB in toate economiile moderne, pentru ca serviciile ocupa o pondere mai importanta. Automatizarea face ca manufactura sa fie mult mai productiva si ai nevoie de mult mai putini angajati in acest sector - de aici si impresia ca nu se mai fabrica nimic in Romania. In dolari si tone Romania produce mai mult decat oricand in trecut.
  9. Romania a ajuns o piata de desfacere pentru produsele straine. Da, dar asta pentru ca strainii cumpara mai mult din Romania, oferind astfel valuta necesara pentru import. In 1989 Romania avea un PIB de vreo 33 miliarde de dolari. Azi Romania exporta mai mult decat valora PIB-ul lui Nea Nicu.
  10. Suntem urmasii dacilor si romanilor. Mda, dar si al slavilor, cumanilor, pecenegilor, incrucisati cu turci, tatari, unguri, nemti si evrei. Limba romana are cam 14% cuvinte slave si 4% turcesti. O buna discutie despre limba romana gasiti pe Wikipedia.

sâmbătă, 19 noiembrie 2011

Sex at Dawn: The Prehistoric Origins of Modern Sexuality

Vanzarile sunt parte din viata de toate zilele. Dupa ce am studiat vreme aproape 20 de ani domeniul vanzarilor, marketingul, stiintele economice in general, am ajuns la concluzia ca vanzarile sunt influentate in primul si in primul rand de natura umana. Iata de unde interesul meu pentru antropologie si sociologie.

Preocuparea mea pentru intelegerea naturii umane m-au adus la lucrarea lui  Cristopher Ryan si a Cacildei Jetha, pe care o puteti achizitiona de pe Audible ca audiobook sau de pe Amazon ca hardcopy.

Daca vreti sa vi se infirme un numar maxim de convingeri legate de natura umana, viata stramosilor nostri in preistorie, sexualitatea umana, progres etc., va recomand aceasta carte care va va zgudui in profunzime. Daca reusiti sa va deschideti mintea suficient, va veti afla in fata unei provocari intelectuale intense, care s-ar putea solda cu o rearanjare a ideilor voastre despre istorie, sexualitate, societate, morala etc.

Cei doi autori impusca mai multe vaci sacre pe parcurs, cum ar fi:

  1. Ideea lui Thomas Hobbes, conform careia viata stramosilor nostri era "solitara, saraca, urata, brutala si scurta". Studiind populatiile de vanatori-culegatori si artefactele de la populatiile stravechi, autorii demonstreaza ca viata stramosilor nostri nu era chiar atat de rea, nu era atat de scurta si, cu certitudine, nu era atat de brutala precum Hobbes credea. De exemplu, nu s-au gasit niciun fel de ramasite umane cu urme de rani precum cele provocate de razboaie inainte de trecerea la agricultura. 
  2. Ideea lui Steven Pinker conform careia exista o dezvoltare constanta a societatii umane in sensul progresului. Steven Pinker a incercat sa-si demonstreze teza la o conferinta TED, iar autorii ii demoleaza fiecare argument. Prin perspectiva autorilor, trecerea de la populatile de vanatori-culegatori la agricultura a coincis cu o scadere a libertatilor individuale, cu o deteriorare a hranei, o micsorare a duratei medii de viata si a calitatii vietii in general atat de mare, incat numai dupa revolutia industriala am ajuns din nou la nivelul de bunastare preistoric. Concluzia mea este ca evenimentele traumatizante descrise de Vechiul Testament descriu de fapt deteriorarea vietii oamenilor dupa trecerea la agricultura. Gradina raiului nu este altceva decat memoria vietii fericite din perioada in care oamenii erau vanatori-culegatori.
  3. Natura individualista a omului. Atentie ca eu sunt un om de dreapta, adica un adept al individualismului. Daca eu am putut suporta partea asta din carte, inseamna ca e cu adevarat buna! Autorii arata ca societatile preistorice erau bazate pe ierarhii informale, ca erau mai egalitariste decat tot ce am construit ulterior. Prin analogie cu grupurile de cimpanzei si bonobo, autorii arata ca solidaritatea si tendinta spre societati bazate pe cooperare este un produs al evolutiei rasei umane.
  4. Religia sta la originea moralitatii. Desi nu este o preocupare pentru autori, aceasta teza este infirmata de dovezile conform carora moralitatea este un produs al evolutiei oamenilor in grupuri sociale mici. Relatiile din aceste grupuri trebuiau sa fie guvernate de reguli echitabile, care sa incurajeze cooperarea in dauna competitiei. Grupul era necesar supravietuirii unei specii slab echipate pentru supravietuire individuala (lipsa armelor de aparare si atac naturale: dinti, gheare, dimensiune, forta).
  5. Oamenii nu sunt creati monogami. Studiul societatilor primitive si preistorice, combinat cu studiul primatelor mari, arata ca trecutul oamenilor era marcat de o sexualitate poligama si promiscua, produs al evolutiei. Oamenii nu ar fi astfel monogami prin natura lor, ci poligami, iar de aici dificultatea pe care multi o au in culturile noastre moderne pentru a ramane monogami dupa casatorie sau in cadrul relatiilor de durata.
In fine, sper ca cele cinci idei de mai sus va vor fi starnit suficient cat sa decideti sa cititi sau ascultati cartea. Uneori chiar si convingerile noastre cele mai ferme au nevoie sa fie testate, zguduite, reconsiderate si, de ce nu, chiar abandonate atunci cand se dovedesc gresite, inexacte.

miercuri, 16 noiembrie 2011

Oamenii bogati sunt sceptici

Ce au in comun oamenii bogati? Ce au ei si nu au saracii si clasa mijlocie?

Multe, dar azi ma voi opri la o singura calitate: scepticismul.

De ce sunt cozile la Loto populate cu oameni saraci? De ce nu joaca bogatii la Loto, cand ei ar putea sa-si permita scheme complexe, cu sanse mult mai mari de reusita?

Pentru ca oamenii de succes au un detector mai bun de inselaciuni decat omul simplu si decat omul mediu. Cu cat omul este mai sarac cu atat este mai credul si mai dornic sa se angajeze in scheme dubioase care garanteaza castiguri nemuncite si nemeritate. Si bogatului ii plac castigurile nemeritate, dar el a invatat ca atunci cand ceva e prea bun sa fie adevarat, atunci nu este adevarat!

Bogatii se lanseaza mai rar in scheme riscante decat oamenii obisnuiti. Pai am vazut oameni bogati fraieriti, scapatati, inselati etc. Sigur, nici ei nu sunt imuni si uneori gresesc grav, dar detectorul lor de "bullshit" e mai bun decat al celorlalti si asta e unul dintre motivele pentru care portofelul lor si contul lor in banca e mai plin decat al celorlalti.

Bogatii stiu ca daca vrei sa faci bani, trebuie sa eviti sa pierzi bani.

Veti poate tentati sa spuneti ca naivitatea e o consecinta a saraciei si probabil ca e o relatie de cauzalitate aici, dar vreau sa va rog sa va ganditi la o alta relatie de cauzalitate: poate ca bogatii sunt bogati pentru ca sunt sceptici si nu viceversa!

sâmbătă, 5 noiembrie 2011

Ideologiile limiteaza creativitatea

Ideologiile sunt idei despre viata, scopuri, obiective si actiuni care sunt acceptabile pentru atingerea scopurilor. Ideologiile sunt reprezentari ale vietii, economiei, politicii, sensului existentei noastre etc.

Ne raportam la ideologii: suntem de dreapta sau de stanga, ecologisti, nationalisti, internationalisti, rasisti, credinciosi, atei, monetaristi, keynesisti, feministi etc.

Daca nu esti un dobitoc e imposibil sa nu-ti pui intrebari legate de sensul vietii, de locul tau pe planeta si in univers, de raporturile cu statul, de existenta unei divinitati s.a.m.d. Ideologiile sunt retete gata create de altii, care te ajuta sa te ancorezi in conceptii definite si care te scutesc de sarcina coplesitoare de a-ti raspunde la toate intrebarile.

Adeziunea la o ideologie vine insa cu o pereche de ochelari de cal. Tindem sa interpretam apoi toate informatiile pe care le primim prin prisma ideologiei la care am aderat. Realitatea se vede deformat prin ochelarii ideologiei. Sunt intrebari la care nu mai cautam raspunsurile, pentru ca ideologia ni le pune la dispozitie si ne indeamna sa le credem fara a le cerceta validitatea.

Ceea ce este insa mai rau, este ca ideologiile vin cu interdictii iar aceste interdictii limiteaza creativitatea, ne fac mai prosti si ne ascund adevarul.

Daca esti un tip de dreapta (cum sunt eu) vei fi tentat sa nu investighezi ceea ce ti-ar pune in pericol ideologia. Pentru un tip de dreapta, oamenii actioneaza in functie de un calcul rational si in propriul interes. Asa se intampla uneori, dar nu intotdeauna: in situatii limita multi devin altruisti; numerosi oameni actioneaza in organizatii caritabile fara plata; sunt bogati care militeaza pentru cresterea taxelor si care isi doneaza averile stranse intr-o viata etc. Daca te increzi prea mult in ideologie, devii utilitarist si esuezi sa descoperi incredibila varietate a motivatiei umane.

Daca un ecologist convins, te vei apleca asupra studiului populatiei purtand ochelarii lui Malthus, care a prezis acum 300 de ani ca lumea va muri de foame din cauza cresterii populatiei, ceea ce nu s-a intamplat. Ideologia iti va ascunde influenta incredibilei adaptabilitati si ingeniozitati umane.

Ideile politice au creeat corectitudinea politica, o pereche de ochelari care iti spune ce sa faci si ce sa nu faci, cum sa gandesti si cum sa actionezi in viata de zi cu zi.

Religia este cel mai mare limitator, pentru ca este ideologia care pretinde ca are raspunsul la toate intrebarile importante ale omului si pretinde dreptul de a-i controla complet viata de la nastere, la moarte. Religiile care au in centru un zeu omnipotent si omniscient, precum iudaismul, crestinismul si islamul, sunt cu atat mai restrictive, pentru ca impun o severa autocenzura asupra gandurilor credinciosilor.

Religiile vin cu liste lungi de interdictii si tabu-uri. Orizontul credinciosului este incastrat in limitele impuse de religie.

Cred ca avem nevoie de ideologii pentru a crea viziuni coerente asupra lumii si ca sisteme de referinta pentru valori, atitudini si optiuni. Este insa sanatos sa ne lasam permanent creativitatea sa zburde in afara spatiului nostru ideologic, sa ascultam si punctele de vedere ale altora si, mai presus de toate, sa cercetam permanent veridicitatea ideologiilor noastre.

Cred ca ar trebui sa ne invatam copii inca din scoala ca ideologiile sunt niste simplificari ale realitatii, ca nu sunt perfecte si nu sunt absolute. Trebuie chiar sa lasam loc indoielii, sa fim dispusi sa ne abandonam ideologiile, daca faptele le vor contrazice in ipotezele si concluziile lor centrale. Ma rog, incercati asta cu religia!

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Un experiment socant cu privire la moralitatea derivata din religie

Ideile noastre despre bine si rau stau la baza sistemului nostru de valori. De unde vine aceasta morala, este o intrebare al carei raspuns obisnuit este: religia. Eu nu sunt de acord, dar iata ce se intampla cand religia se interpune intre ideile noastre despre bine si rau.

Citind cartea "The God Delusion" de Richard Dawkins, am dat de un experiment cutremurator, realizat de profesorul israelian George Tamarin in anul 1966. Am fost atat de impresionat, incat am tradus descrierea experimentului si v-o redau mai jos:

În 1966 George Tamarin realizat studiul de mai jos. El a prezentat la mai mult de o mie de elevi israelieni, cu varste cuprinse intre opt si paisprezece ani, povestea bătăliei Ierihonului din Cartea lui Iosua:
Iosua 6:16 prin intermediul 6:24Iosua a zis poporului, "Shout,.... Pentru Domnul a dat oraşul şi cetatea şi tot ce este în ea, vor fi dedicate la Domnul pentru distrugerea Dar tot argintul şi aurul, şi vasele de aramă şi de fier , sunt sacre pentru Domnul, ei vor merge în vistieria Domnului ". .Apoi au nimicit cu desăvîrşire toate din oraş, atât bărbaţi şi femei, tineri şi bătrâni, boi, oi şi măgari, cu ascutisul sabiei. Şi au ars cetatea cu foc, şi toate în ea; numai argintul şi aurul, şi vasele de bronz şi de fier, au pus în vistieria casei Domnului.
Tamarin apoi i-a rugat pe copii sa raspunda la o intrebare simpla morala: Crezi ca Iosua si fiii lui Israel a acţionat în mod corect sau nu? Ei au trebuit să aleagă între:
A (aprobare totală)B (de aprobare parţială)C (dezaprobare totală)
66% au raspuns A, 26% au raspuns C, şi doar 8% au raspuns B. Dintre cei care au răspuns "A", au dat explicaţii pentru care cele trei de mai jos sunt tipice:
"În opinia mea Iosua şi fiii lui Israel a acţionat bine, şi aici sunt motivele: Dumnezeu le-a promis acest teren, şi le-a dat permisiunea de a cuceri Dacă ei nu ar fi acţionat în acest mod sau omorât pe nimeni, atunci ar fi existat pericolul ca Fiii lui Isreal sa fi fost asimilați printre goyim. "
"În opinia mea Iosua a avut dreptate când a făcut-o, unul dintre motive fiind faptul că Dumnezeu i-a poruncit să extermine poporul, astfel încât triburile lui Israel nu vor fi capabile să-i asimileze  şi să înveţe căile lor rele."
"Iosua a făcut bine pentru că oamenii care au locuit teren au fost de o religie diferită, şi atunci când Iosua i-a ucis el şters religia lor de pe pământ."
Justificarea pentru genocid a masacrului de Joshua este religioasă în aproape toate cazurile.
Tamarin a prevăzut, de asemenea, un grup de control pentru studiu.El a luat un alt grup de elevi israelieni şi le-a dat acelaşi text din Cartea lui Iosua, dar numele lui Iosua l-a înlocuit cu "General Lin", şi Israel cu "un regat 
chinez acum 3000 de ani."Acum, experimentul a dat rezultate opuse. Doar 7% din aprobă comportamentul general Lin lui, şi 75% îl resping. Cu alte cuvinte, atunci când loialitatea lor faţă de iudaism a fost scoasă din calcul, majoritatea copiilor au fost de acord cu judecata morală pe care cei mai mulţi oameni o împărtășesc, că acţiunea lui Iosua a fost un act de genocid barbar.

Deci, vedem clar, în acest caz, că, în loc de a furniza un cod moral superioar către care oamenii să aspire, religia este, în schimb folosită ca o justificare pentru orice barbarie, până la, şi inclusiv genocid. Atunci când religia este scoasă din ecuaţie, ei găsesc genocidul ca fiind rău. Atunci când religia lor este inclusă, ei pot trece cu vederea aproape orice barbarie comisă în numele ei."


Experimentul arata ca in mod obisnuit oamenii identifica corect binele de rau, dar acest simt al binelui nu isi are originea in ideiile religioase. Cand insa religia se interpune intre judecata rationala si analiza, oamenii religiosi sunt capabili sa inchida ochii la cele mai atroce crime.

Episodul distrugerii Ierihonului este o poveste urata din Biblie, un genocid barbar instigat de Dumnezeul Vechiului Testament (Yahve sau Adonai). Judecat in afara contextului biblic este o crima impotriva umanitatii, dupa standardele morale de azi.

Copii nostri invata la scoala religia azi, iar ei trebuie sa invete standardele morale ale zilei de azi, nu ale unui trib marunt care ratacea prin Orientul Mijlociu acum 3500 de ani. Acest experiment arata cum religia poate otravi ratiunea copiilor si ii pot pregati pentru o viata de intoleranta religioasa.

Ca un epilog al acestei istorii oribile, studiul l-a costat pe profesorul Tamarin functia de profesor, el fiind concediat pentru acest studiu(vezi aici articolul din The Independent). Cred ca profesorul a fost totusi norocos: cu doar vreo 200 de ani in urma ar fi fost ucis pentru o asemenea indrazneala!