Privatizarea Cuprumin, impreuna cu dreptul de a exploata resursele de cupru, starneste emotii etatiste, socialiste in spatiul public romanesc.
De la dl. Ponta, care uita probabil cate companii similare au privatizat guvernele PSD, pana la jurnalisti, lideri sindicali si oameni simpli.
Nu am de unde sa stiu daca licitatia prin care s-a vandut compania a fost una corecta, dar nu pot decat sa salut faptul ca s-a obtinut un pret mai bun decat s-a cerut (de 4 ori).
Haideti sa gandim, de preferat cu obiectul dintre propriile urechi:
De la dl. Ponta, care uita probabil cate companii similare au privatizat guvernele PSD, pana la jurnalisti, lideri sindicali si oameni simpli.
Nu am de unde sa stiu daca licitatia prin care s-a vandut compania a fost una corecta, dar nu pot decat sa salut faptul ca s-a obtinut un pret mai bun decat s-a cerut (de 4 ori).
Haideti sa gandim, de preferat cu obiectul dintre propriile urechi:
- Statul e un administrator prost. El nu are de ce sa conduca niciun fel de afaceri care pot fi transferate sectorului privat. Data fiind aceasta realitate, compania trebuia privatizata mai devreme sau mai tarziu.
- Compania pierdea bani (de ce nu ma mir?), asa incat valoarea ei pentru stat era negativa, adica orice suma incasata, mai mare decat zero, este o afacere buna. Povestile cu statul care rentabilizeaza companii de stat sa le spuneti la alta masa, ca nu exista exemple favorabile, adica nu exista companii rentabilizate de stat.
- De ce s-au vandut rezervele impreuna cu compania? Pai compania nu valoreaza nici cat o ceapa degerata fara rezerve. O companie miniera nu exista decat pentru a exploata zacaminte. Fara zacaminte, compania nu exista.
- E pretul obtinut corect? Daca licitatia a fost corecta, atunci si pretul e corect, pentru ca e stabilit de piata. Daca nu da nimeni mai mult, nu face mai mult.
- Ce-i iese statului din afacerea asta? Pai multe:
- Pretul vanzarii merge la buget.
- Compania nu mai pierde bani publici, deci nu mai impovareaza bugetul.
- Daca face profit, statul va incasa impozitul pe profit si pe dividente. Fata de pierderi, e o imbunatatire spectaculoasa.
- Redeventa de 4%.
- Cumparatorul si-a luat obligatia de a investi 17 milioane de euro, care se vor scurge in economia locala.
- Cumparatorul si-a luat obligatia de a repara dezastrul de mediu facut de stat, pe banii lui.
- Angajatii, sau cei mai multi dintre ei, isi vor pastra locurile de munca. In absenta vanzarii si in prezenta pierderilor, compania ar fi trebuit inchisa, iar bugetul ar fi suportat cheltuielile de inchidere, ecologizare, plati sociale, reconversie etc.
- Mai putina coruptie. Cu cat statul controleaza mai putine domenii, cu atat este mai putina coruptie.
- Mai multa democratie. Inca o companie iese din sfera impartelii partidelor la putere - rezulta mai multa democratie.
- Educatie pentru angajatii romani. Starea companiei arata ca nu ne-ar strica sa mai invatam cate ceva despre management, despre exploatarea cuprului etc. Nu de alta, dar daca nu aveam nimic de invatat, nu aduceam compania pe pierdere. Sub conducerea canadienilor compania trebuie sa devina performanta, iar in acest proces angajatii vor evolua si ei.
Un comentariu:
Ultimele informatii arata ca de 2 ani compania inregistra profit. Asa se intampla si cu Petrom, dar politicienii nu tolereaza companii publice pe profit. Ar fi fost capusata si adusa din nou pe pierdere.
Se pare ca tranzactia a cazut. Conditiile puse de stat mi -au parut exagerate. Cine e prost sa tina banii de investitii intr-un cont escrow? E o prostie d.p.d.v. Economic.
Cred ca guvernul a ales solutia subminarii contractului din ratiuni electorald. Pacat, parea un pret bun.
Trimiteți un comentariu