joi, 28 aprilie 2011

Negocierea este o batalie a vointelor

Toata experienta mea in vanzari arata ca negocierea este o batalie a vointelor.

Cand cei doi parteneri se afla fata in fata, fiecare tinand in mana sa ceva ce isi doreste celalalt, totul se reduce la o batalie a vointelor:
- cel care are nevoie mai mare ca tranzactia sa se finalizeze este mai tentat sa cedeze primul
- cel care are mai putine alternative, acela este tentat sa cedeze mai mult
- cel care este mai bine pregatit mental si profesional pentru negociere are un avantaj
- cel care isi stapaneste mai bine emotiile, va triumfa
- cel care s-a pregatit mai bine, are un avantsj fata de partenerul sau
- cel care este capabil de o mai buna empatie, acela va sti mai bine cand sa fie inflexibil si cand sa coopereze
- cel care este mai putin presat de timp, isi va putea impinge partenerul catre termeni mai favorabili pentru el.

In final, o batalie a vointelor. Repetati-va aceasta propozitie inainte sa incepeti urmatoarea negociere!


- Posted using BlogPress from my iPad

marți, 26 aprilie 2011

Companiile romanesti trebuie sa devina balcanice si europene

In ultimul an am lucrat mult in spatiul fostei Iugoslavii. Dintre toate tarile fostei Iugoslavii, Macedonia m-a pus pe ganduri cel mai mult.

Intreaga piata IT a Macedoniei este de 250 milioane de euro, hardware, software si servicii la un loc.

Companiile sunt mici si nespecializate. Niciun segment de piata, cum ar fi bunaoara ERP-ul, nu furnizeaza suficiente oportunitati pentru ca o companie sa se specializeze in ERP. Rezulta companii care fac de toate, ineficiente si neperformante daca le compari cu companiile localizate in tari mai mari.

Aceste companii sunt victime ale competitiei straine la ele acasa, iar la export nici nu se pot gandi, pentru can nu sunt competitive si nici nu au resursele necesare pentru a ataca o piata de export.

Divizarea statelor in cautarea identitatii nationale a lasat partile intr-o stare mult mai proasta, ca intr-o matematica in care 8:4=1,5.

Salvarea acestor state este integrarea europeana, de care vor beneficia nu numai ele, dar si statele membre, caci orice extindere a pietei europene este benefica pentru membrii intregii comunitati.

Romania nu este o economie mare. Chiar si pentru companiile de varf romanesti, viitorul este unul balcanic si european.


- Posted using BlogPress from my iPad


sâmbătă, 23 aprilie 2011

7 tendinte mondiale in vanzarea produselor IT

Termenul PDA (Personal Digital Assistant) a fost inventat in 1992 de catre John Sculley, pe atunci CEO al Apple, pentru a desemna produsul Apple Newton, care rula sistemul de operare Newton OS (in imagine, in comparatie cu Apple i-Phone).

Principala utilizare a PDA-urilor la inceput era "contact managementul", pentru ca telefoanele din acel timp nu dispuneau de o memorie suficienta si nici nu permiteau pastrarea adreselor complexe. A doua functie importanta era calendarul conectat la Outlook, cu task-uri sincronizate.
PDA-urile au evoluat in smart-phonurile de azi, asa incat PDA-urile in forma anterioara au disparut practic de pe piata acum vreo 2 ani. Ciclul de viata al PDA-ului a fost de vreo 15-16 ani.

Prin 2007 Asus inventa netbook-ul cu modelele Eee PC. Vanzarile au explodat la nivel mondial, iar anul acesta se asteapta sa ajunga la 60 de milioane de unitati. Cu toate acestea, semnele incetinirii cresterii au aparut inca de anul trecut, din trimestrul doi, cand fabricanti mari ca Asus au inregistrat scaderi ale volumelor.

Motivul intrarii acestui produs la maturitate este Apple iPad si imitatorii sai. Tablet PC-ul este, "o cursa de soareci mai buna" si a inceput deja sa manance din cota de piata a netbook-urilor. Tabletele de stil nou (care imita iPad) sunt produsul care creste accelerat acum. Dar cat va dura etapa de crestere?

Probabil ca netbook-urile se vor stinge sub asaltul tabletelor si al notebook-urilor care vor deveni si ele tot mai "slim" si mai economice. Daca se va intampla asta, probabil ca vom deconta un ciclu de viata pentru netbook-uri mai mic de 10 ani, probabil undeva in jur de 7 ani.

E o lume noua si ciudata, iar trendurile sunt:

  1. Inovatia este cheia prosperitatii.
  2. Produsele trebuie sa se adreseza pietei globale, nu doar celei nationale.
  3. Inovatia in IT nu se mai intampla doar in SUA (vezi Eee PC-ul inventat de Asus).
  4. Inovatia nu este neaparat tehnica, ci mai ales tine de mixul de marketing: produs, piata, pret, distributie. Notebook PC-ul fusese inventat prin 1997 de Apple, iar Psion si Sharp au fabricat mult timp modele precursoare Eee PC-urilor, dar mixul de marketing era defectuos si nu au atins distributia globala, masiva. Microsoft a investit mult in ultimii 10 ani, de la introducerea Windows XP in tablete, dar design-ul produsului nu era destul de radical si nu a prins.
  5. Ciclul de viata al produselor este tot mai scurt.
  6. Imitatorii sunt tot mai rapizi in a clona inovatia. Vezi rapiditatea cu care Acer, Dell, Lenovo, Toshiba si HP au realizat propriile netbook-uri sau rapiditatea cu care Samsung a lansat o tableta care emuleaza iPad-ul lui Apple, sau rapiditatea cu care platforma Android de la Google a raspuns succesului Apple iPhone.
  7. Gigantii monopolisti sunt atacati inainte de a putea raspunde. Prognozele arata ca vanzarile de procesoare tip ARM vor depasi la sfarsitul acestui an vanzarile de procesoare x86. ARM sunt procesoare non-Intel folosite in smart phone-uri si tablet PC-uri. Revolutia Apple iPhone a aruncat Nokia in criza si a facut din Microsoft un jucator insignifiant in piata sistemelor de operare pentru telefoane. Sistemul de operare Android a accentuat aceasta tendinta.

joi, 21 aprilie 2011

De ce casca toti la prezentarea ta?

Sunt multe motivele pentru care oamenii casca la prezentarile tale. Un motiv ar fi ca nu-i intereseaza deloc ceea ce prezinti.
Un alt motiv este relativitatea timpului, nu in sensul in care o intelegea Einstein, dar in sensul ca atunci cand vorbesti, ai o cu totul alta perceptie a timpului fata de momentele in care asculti.
Timpul trece usor cand te bucuri de atentia publicului. Este flatant si nu simti cand trece timpul.
"Nimeni nu ar asculta, daca nu ar sti ca urmeaza randul sau sa vorbeasca", spune unul dintre citatele mele preferate. Atunci cand asculti, timpul trece incet, chiar daca tema este interesanta. Intrebarile si precizarile se ingramadesc in mintea ta, simti ca ai vreai sa intervii si abia astepti sa se termine prezentarea.
Oricine urmeaza sa faca o prezentare in fata unui auditoriu trebuie sa fie constient de aceasta relativitate si trebuie sa:
-prevada o durata rezonabila a prezentarii (10-20 minute)
-sa stie la ce ora a inceput si sa-si consulte mereu ceasul pentru a verifica progresul
-sa seteze momente intermediare daca prezentarea este mai lunga sau mai complexa de 20 de minute
-sa sondeze mereu interesul de care se bucura prezentarea sa mentinand contactul vizual cu audienta si interpretand corect semnalele nonverbale
-sa nu divagheze narcisist de la tema doar pentru placerea de a se auzi vorbind.

duminică, 17 aprilie 2011

Cei pe care nu-i vedem, exista!

Majoritatea alegatorilor au fost scandalizati cand au aflat ca Ministerul Sanatatii inchide spitale sau le transforma in azile de batrani si azile pentru persoane cu nevoi speciale. Cu totii s-au gandit la oamenii care erau deserviti de aceste spitale si la dificultatile care le-ar putea fi create astfel, dar nu au incercat deloc sa inteleaga ratiunile posibile ale deciziei guvernului.

In general, publicul este de acord cu majorarea salariilor profesorilor si personalului medical, pentru ca ii identifica pe acestia in mod direct ca beneficiari ai acestei mariri. Pentru aceeasi cetateni, sursa maririi acestor salarii este bugetul, un fel de sac fara fund alimentat de Dumnezeu si gatuit de lacomii politicieni.

In realitate, salarii mai mari pentru profesori inseamna fie:

  • mai putine autostrazi si, in consecinta, niciun fel de salarii pentru muncitorii in constructii, sau 
  • marirea taxelor si mai putini bani in buzunarele cetatenilor care altfel sustin revendicarile salariale ale bugetarilor, fara sa inteleaga le sustin din banii proprii.


Cred ca in ziua in care am inteles ca cei care nu se vad, adica cei care sunt afectati de masurile economice indirect, in acea zi precis, am devenit economist.

Acum ceva timp in urma, am ezitat cateva luni inainte de a concedia o colega care nu dadea rezultate deloc in pozitia in care era angajata chiar de catre mine. Am incercat sa o motivez, sa o sprijin, apoi sa o sperii cu perspectiva concedierii, dar nimic nu a functionat, pentru ca motivatia ei era prea scazuta. Ea nu avea neaparat nevoie de acea slujba.

Ezitarea mea aproape ca m-a costat pe mine scaunul de manager. Am concediat-o si am angajat doua studente care au dat rezultate din prima luna si mi-au depasit asteptarile din a doua luna. Ceea ce faceau ele era critic pentru compania noastra, asa ca succesul lor s-a vazut imediat in rezultatele noastre.

Cele doua studente nu numai ca aveau nevoie de slujba pe care le-o oferisem, dar erau determinate sa invete si sa-si cladeasca o cariera. Ele au fost beneficiarele directe ale concedierii pe care am facut-o cu atatea ezitari.

Atunci am inteles ca atunci cand tii un angajat care nu da rezultate din considerente "umaniste", le faci un deserviciu nu numai actionarilor companiei care au dreptul sa ceara eficienta, dar si inlocuitorilor calificati, motivati si dornici sa performeze.